duminică, 16 februarie 2014

Cum am mai bătut câmpii. Fortificaţia de la Corneşti, judeţul Timiş

Cum am mai bătut câmpii. Fortificaţia de la Corneşti - peisaj

Având în vedere că tocmai a trecut Valentine's Day, ieri am continuat povestea de iubire a alergărilor în afara oraşului. Şi cum puteam să o facem altfel, decât în grup.

Ca de obicei, Ciprian Ştefănescu ne-a propus o nouă rută, iar după ce a consultat Google Maps (varianta de hârtie), ne-a anunţat că "Traseul este plat, doar la Carani este un deal.". Am fost puţin nemulţumit de această veste deoarece speram să fie cât mai multe pante pentru antrenament... Ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea să se întâmple... Abia mai târziu am aflat că urma să alergăm pe un tărâm magic, care îşi modela terenul în funcţie de dorinţe. Dorinţa mea a fost să am pante... şi pante am avut. Traseul a arătat cam aşa: plat - pantă - pantă - pantă - etc - plat.


De dimineaţă a fost destul de frig. Când am ajuns în Corneşti era o atmosferă mohorâtă. Mă şi trezisem fără nici un chef după ce am dormit pe reprize în timpul nopţii. Iar ceaţa care se instalase nu îmi ridica deloc moralul. Îmi părea rău că nu mi-am luat şi mănuşi. După ce am încercat să facem o uşoară încălzire (prin contracţii rapide ale muşchilor, denumite şi tremurat) am început să ne pregătim pentru alergare (numai să se conecteze toate GPS-urile mai întâi...).

Şi bineînţeles, nici o alergare nu există dacă nu facem şi o poză de grup la început. Având în vedere că ne aflam lângă o stână, am dat cu cio-banul pentru a vedea cine face poza. Până la urmă, o doamnă amabilă din apropiere a îndeplinit această cerinţă tehnică. Nici un alergător nu a vrut să lipsească din poză, aşa că au apărut toţi cei aproximativ 100 de participanţi. Comparativ cu alergătorii profesionişti din spate, noi eram "oile negre".

Cum am mai bătut câmpii. Fortificaţia de la Corneşti - turma

În cazul în care aţi crede că prima poză este un wallpaper de la Windows XP iar aceasta este de ieri, vă înşelaţi. Ambele sunt de ieri. După cum spuneam, am alergat pe un tărâm magic, unde nu doar terenul se schimbă, ci şi anotimpul. Am început pe frig şi ceaţă, regretând că nu m-am îmbrăcat mai gros şi am terminat pe vreme frumoasă şi căldură, regretând că nu m-am îmbrăcat mai subţire.

În timp ce alergam, ne închipuiam cum e posibil să arate Fortificaţia de la Corneşti. Eram siguri că vom găsi un Portal Magic care duce spre Narnia, aşa că am stabilit nişte reguli: Ori trecem prin portal toţi, ori niciunul. Dar în cazul în care se aventurează cineva singur, să sune dacă are semnal în Narnia. Totuşi, eram speriaţi de ideea că portalul e posibil să fie păzit de nişte Cerberi flămânzi... (Nu, nu consumasem alcool înainte).

Cum am mai bătut câmpii. Fortificaţia de la Corneşti - Cerberus
Sursa foto: http://wallsizes.com
Data trecută nu ne era clar cum se scrie corect Charlotenburg. Şi acum, minţile noastre luminate s-au lovit de anumite probleme de exprimare: Mergem să alergăm la Corbeşti --- Ha ha, nici nu ştii unde alergăm, e la Costeşti --- Măi, sigur nu e Corneşti? După ce a fost rezolvat acest detaliu lingvistic, urma unul geografic, să găsim Fortificaţia. La un moment dat am ajuns la nişte denivelări care păreau a forma nişte cercuri. Am presupus că pe acolo pe undeva trebuie să fie. Totuşi, nici urmă de Portal. Ceva nu era în regulă.

Iar noi ne aşteptam la ziduri şi baricade, cum putea o fortificaţie să fie formată doar din denivelări. Am continuat să alergăm simţind cum devine tot mai greu. Nu eram obosiţi. Greutatea o simţeam doar în pantofi, care aveau deja a 2-a talpă groasă formată din noroi. Am alergat până am dat de un fluviu imens, peste care am considerat că nu putem să trecem. Aşa că ne-am întors. Dacă aveam o ambarcaţiune performantă pentru a ajunge dincolo, am fi văzut şi Fortificaţia.

Cum am mai bătut câmpii. Fortificaţia de la Corneşti - Harta - Poza

Dar tot am văzut lucruri interesante, mai exact iepuri, căprioare şi curcani. După ce ne-am întors, fiecare s-a hotărât cât vrea să alerge şi ne-am împărţit în mai multe grupuri. Eu m-am mulţumit cu 14 kilometri după ce l-am auzit pe Vali Mureşan că vrea să caute magazinul de articole sportive al satului, pentru a lua nişte băuturi isotonice de recuperare. Alţii au ales să alerge o distanţă mai mare, pentru a vedea mai bine porţiunea care la început era acoperită de ceaţă.

Indiferet de distanţă, vreau să subliniez precizia milimetrică pe care am avut-o cu toţii în urmarea traseului propus. Am reuşit acest lucru datorită priceperii noastre în orientare, alături de telefoanele cu GPS şi Google Maps. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă am rămâne singuri prin pădure cu o busolă şi o hartă :)).

Cum am mai bătut câmpii. Fortificaţia de la Corneşti - Before - After

Până la urmă am găsit Corneşti Mall-ul sau Las Costică sau ce nume vreţi, pentru că nu scria nimic la intrare. Ne-am alimentat cu batoane energizante de tip Eugenia şi mâncare sănătoasă "raw vegan" sub formă de sărăţele şi sticks-uri, alături de băutura isotonică Isoşoreana. Chiar dacă nu am găsit Portalul, măcar am avut ocazia să... Cer-Beri...

Data viitoare vom alerga undeva prin zona Recaş - Petrovaselo - Cralovăţ. Cei care vor să vină cu noi, pot da Join la event-ul de pe Facebook. Harta cu traseul din visul lui Ciprian o găsiţi pe Endomondo.

2 comentarii:

  1. O precizare: informatia ca traseul e plat a venit de la doi localnici, pe care i-am luat la autostop inapoi spre TM cu cateva zile inainte, cand am mers sa prospectez zona. E drept ca ar fi trebuit sa nu-i cred pe cuvant, dat fiind ca la intrebarea despre fortificatia de langa sat au raspuns: care fortificatie? :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lasă Ciprian, aşa a fost cel mai bine. Fără elementul surpriză nu aveam parte de o aşa alergare memorabilă :)). Chiar sper să mai avem surprize şi pe viitor :).

      Ștergere

Recomandări