marți, 19 martie 2013

Primul meu Barefoot Running. Sau cum am alergat desculţ

Barefoot Running 01

Când credeam că alergarea nu are cum să mă mai surprindă, am fost surprins plăcut alergând desculţ. Cred că este singurul domeniu în care "eşti tare" într-o astfel de situaţie. Nu doar atât dar există chiar adepţi ai alergatului desculţ. După ce îţi dai pantofii jos intri într-o comunitate... Nu, nu în comunitatea homeless... ci în comunitatea Barefoot Running. Mi se pare amuzant că după zeci de ani în care geniile din domeniu şi-au stors creierele pentru a produce pantofi pentru alergare în care să includă tehnologii şi inovaţii, alergătorii obişnuiţi au descoperit pantoful suprem. Este din piele şi vine "ca turnat" pe picioarul oricui. Nu necesită şireturi sau şosete. Îl ai mereu la tine şi nu ocupă spaţiu în plus.

Dar ce m-a apucat, de ce m-am gândit să alerg desculţ? Mai ales că mi-am luat recent o pereche nouă de pantofi pentru alergare. Motivul vine de la pantofii vechi cu care m-am încăpăţânat să alerg şi după ce dădeau semne clare că ar fi cazul să-i trec în rezervă "doar pentru umblat". Alergând cu ei în ultima perioadă, am făcut bătături la degetul mare al unui picioar. Cumva degetul lovea în continuare interiorul pantofului şi bătătura începea să doară. Eram curios dacă simt durerea şi desculţ. Aşa că am mers la pista de atletism şi cu timiditate am scos picioarele din pantofi. Ieri a plouat puţin, aşa că pista era udă iar afară era frig. După cele 10 - 20 de secunde în care mi-am pus întrebările existenţiale "Să mă descalţ, să nu mă descalţ? Ce m-a apucat să vin aici pe vremea asta?", m-am trezit desculţ. Tălpile atingeau tartanul şi senzaţia era mai plăcută decât mă aşteptam. Am început să alerg uşor, pe partea din faţă a tălpii. Mă aşteptam ca după o tură de pistă de aproximativ 420m să simt o senzaţie neplăcută. Dar nu, după o tură a început să devină şi mai plăcut. Atât de plăcut încât am alergat 5km şi am inclus pe traseu 6 sprinturi pe 100m. Nu am simţit nici o durere la bătătură. Concluzia e simplă: pantofii sunt de vină, îmi ţin piciorul captiv şi îl chinuie.

Barefoot Running Test

Momentan voi alerga desculţ doar la pista de atletism pentru că este o suprafaţă curată şi prietenoasă. Voi păstra pantofii de alergare pentru asfalt. Momentan nu mă tentează Vibram FiveFingers dar sunt conştient că în scurt timp mă voi îndrăgosti de ei şi îmi voi vinde frigiderul pentru a-mi lua o pereche :)). Până atunci, mă mulţumesc cu noua pereche de Puma cu talpă minimalistă, fără exagerări la călcâie (dacă tot nu le folosesc), cu "pantofii de ninja" hibrizi ( talpă de spumă + degete), pe care-i folosesc doar la competiţii şi bineînţeles modelul Barefoot, destinat exclusiv pentru pista de atletism!

Barefoot Running 02

Trebuie reţinute câteva aspecte. Pantofii de alergare clasici sunt făcuţi pentru a "salva" alergătorii începători de la tehnica proastă de alergare. Oarecum e ceva firesc să începem să alergăm într-un mod sinucigaş. Şi eu am alergat destul timp lovind cu călcâiele asfaltul. Dar anul trecut am avut onoarea de a alerga şi de a vorbi cu Constantin Mineran. Pe parcursul celor 8km cât am alergat cu el, pe primii 5km am reuşit să şi vorbesc... pe ultimii 3km mi-a explicat el că mai pot deşi eu simţeam că mor... dar asta e altă poveste (ce e de reţinut: ritmul lejer al unui campion e ritmul tău de supravieţuire cu lupii pe urmele tale... deci orice cuvânt scos pe gură îţi scade şansele de supravieţuire). Atunci mi-a explicat el despre alergarea pe pingea şi m-a atenţionat că şi eu alerg pe călcâie.

După aceea m-am documentat şi mi-a luat vreo 3 luni până am reuşit să alerg pe partea din faţă a tălpii. În cele 3 luni, după fiecare alergare de genul simţeam că fac febră musculară la gambe. Mi se părea amuzant pentru că după sute de ore de antrenament până în acel moment, muşchii din acea zonă erau cei mai dezvoltaţi la mine [sau singurii pe care-i am :)) ].

Pe drumul spre o alergare corectă, l-am cunoscut şi pe Radu Papadopol, de la care am aflat multe lucruri ce ţin de antrenament dar poate cea mai importantă informaţie a fost cea referitoare la cadenţa de "cel puţin 180 paşi pe minut". M-am documentat în continuare şi am înţeles că în momentul alergării trebuie să fiu înclinat în faţă de la nivelul gleznelor. Toate aceste informaţii le-am inclus în antrenamentul meu în ultima parte a anului trecut. Recent am stat de vorbă şi cu Cătălin Rareş Petru de la Alergotura, care mi-a confirmat toate informaţiile dobândite mai sus. La acestea voi adăuga şi alergatul desculţ pe tartan.

Pentru începători, aş recomanda o trecere uşoară la alergatul desculţ deoarece sunt solicitaţi muşchi şi articulaţii care necesită o perioadă de adaptare. Şi bineînţeles, această alergare trebuie făcută în mod ideal pe pajişte sau cel puţin pe tartan. Nu cred că alergatul desculţ pe asfalt este o idee bună.

12 comentarii:

  1. Eu mi-am facut cadou o noua problema la piciorul stang, mai precis, din cauza pantofilor noi si a antrenamentelor extinse mi s-au inflamat diverse tendoane si muschiuleti in laba piciorului.
    Am pus ochii si eu pe niste Vibram FF si cred ca o sa imi si iau, daca imi ies socotelile.
    Alergatul descult este o chestie de obisnuinta, imi amintesc de copilaria petrecuta la tara unde nu prea purtam pantofi sau orice alta incaltaminte pe perioada calda. Reuseam sa alerg fara probleme pe pietris sau miriste, la asfalt cred ca e la fel, trebuie sa te obisnuiesti.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe asfalt problema nu e asfaltul în sine. Dacă alergi plutind şi nu loveşti asfaltul de parcă ai vrea să-l spargi, nu va fi un impact dăunător. Dar problema ţine de eventualele obiecte contondente de pe asfalt. Din cauza asta prefer să alerg desculţ la pista de atletism pentru că e o suprafaţă curată şi îngrijită.

      Ștergere
  2. Super tare! Eu sunt adept VFF, dar pe tartan aș încerca un desculț total :-) Unde alergi pe tartan? Costă ceva?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În Timişoara, la Baza nr. 1 a Univ. Politehnica. Costă 20 Lei/lună, plătit pe semestru (60 Lei/3 luni). Tartanul de aici e excelent, recondiţionat la anumite intervale de timp :)!

      Ștergere
  3. Eu am cumparat de ceva timp perechea asta de incaltaminte: Merrell Trail Glove http://www.merrell.com/US/en-US/Product.mvc.aspx/22875M/50390/Mens/Barefoot-Run-Trail-Glove Nu alergasem pana acum in ceva care sa se apropie de conceptul "berefoot". Pot sa confirm ca alergarea e mai usoara dar neinduratoare :) cu greselile precum aterizarea pe calcaie. (simti pana in moalele capului o aterizare pe calcaie) Un alt lucru observat este solicitarea mai puternica a gambelor si o usoara usturime a zonei din imediata apropiere a incheieturii degetelor. (dar cred ca dispar odata ce corpul este obisnuit cu acest tip de alergare)
    Ultimele alergari le-am facut in incaltaminte obisnuita dar voi relua folosirea "barefoot", e mai placut si poate aduce un spor de viteza cu acelasi efort daca invat sa alerg mai corect.
    Recomand Merrell Trail Glove asigura o oarecare protectie a partii superioare a talpii si sunt foarte comozi. Daca prindeti vreo oferta pe la magazinele de afara puteti sa incercati si voi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru recomandare!

      Ștergere
    2. Pentru putin! Eu i-am luat de pe eastbay, a existat o oferta la un moment dat. Preturile din SUA sunt destul de bune comparat cu ce e la noi si acum cativa ani au fost cu mult mai bune. (oricum e de dorit sa cumperi de afara, chiar si cu comisionul "intermediarilor" ce se ocupa de aducerea lor)
      Merrell Trail Glove are si avantajul ca nu sunt "picioarele omului Yeti" precum Vibram Five Fingers si deci nu atrag atentia. :)

      Ștergere
  4. uaaaa. Vazusem si pe Sport tracker ceva poze, dar nu mi-am dat seama cat de fain a fost de fapt. Cred ca e tare sa alergi asa (banuiesc ca functioneaza si ca un fel de reflexoterapie :)). Intrebarea mea ar fi, daca te obisnuiesti sa alergi descult, nu o sa ai probleme de ritm in concursuri, unde alergi incaltat?

    referitor la bataturile de la degete, Michael Arnstein (pe care il stiu de la tine :) recomanda sosetele cu degete, poate ajuta atunci cand nu alergi pe pista.

    p.s. aaa, desi sigur stii, Abebe Bikila (http://en.wikipedia.org/wiki/Abebe_Bikila) a castigat marathonul de la Olimpiada din '60, alergand descult :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar e un fel de reflexoterapie :))! Nu cred că vor fi diferenţe de ritm.
      Am şosete cu degete dar le folosesc doar la pantofii mei cu degete :)!
      Şi da, Abebe Bikila e un model pentru noi toţi :)!

      Ștergere
  5. Salut Florin,

    ai niste recomandari unde as putea incepe alergatul descult sau semi-descult in Timisoara? Tu unde alergi?

    Si inca ceva. Exista variante mai ieftine pentru incaltari cu care poti alerga la fel ca descult? In afara de Vibram Five-Fingers.

    As aprecia niste poze la "noua pereche de Puma cu talpă minimalistă, fără exagerări la călcâie (dacă tot nu le folosesc), cu "pantofii de ninja" hibrizi ( talpă de spumă + degete), pe care-i folosesc doar la competiţii"

    Mersi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut!

      Nu prea ai pe unde să alergi desculţ în Timişoara. La Pădurea Verde poate dar nu ştii în ce sticle poţi să calci.
      Eu alergam la pista de atletism de la Baza nr. 1 a Univ. Politehnica. Dar nu e o idee bună pe vremea asta pentru că tartanul se încinge şi te arde la tălpi. În final faci nişte băşici destul de urâte.

      Eu nu am alergat cu Vibram FF, deci nu pot spune nimic despre ei. Dar sunt cei mai renumiţi.

      Poze cu cele două perechi de pantofi:

      http://i.imgur.com/kaWgkMt.jpg

      http://i.imgur.com/xM34cOv.jpg

      Ștergere

Recomandări